Am auzit de dl. David Croitor anul trecut, in timpul taberei noastre de pictura Hobby Art desfasurata la Voronet, cand, la propunerea unei doamne din grup am organizat o vizita la atelierul pictorului, la Vatra Dornei. De atunci urmaresc activitatea d-lui David, gratie facebook-ului si ma declar fascinata de fiecare data de frumusetea panzelor care prind viata sub culorile vibrante pe care le asterne. Este absolvent al Facultatii de Geologie din Bucuresti si a urmat studii libere de pictura la Suceava, cu Dimitrie Loghin. Debuteaza in activitatea expozitionala in 1986 si a avut participari in cadrul expozitiilor personale si de grup in Bucuresti, Suceava, Vatra Dornei, Horezu, Ibanesti. Picturile lui imbogatesc multe colectii particulare din tara si strainatate.
Cu ajutorul comunitatii formate in jurul taberei de pictura Hobby Art, comunitate formata din oameni care doresc sa invete sa picteze si/sau sa evolueze in aceasta directie, majoritatea autodidacti, am adresat cateva intrebari pictorului David Croitor:
- Dl. David Croitor, cum v-ati descrie in cateva fraze?
Un om obisnuit, uneori timid, putin jenat pentru preocuparile mele legate de frumusetea creatiei lui Dumnezeu, natura sub toate formele ei …
- Am citit pe blogul personal ca ati terminat facultatea de geologie? Care a fost impulsul personal care v-a determinat sa alegeti geologia? De ce nu ati dat la pictura?
Am terminat Geologia dintr-o intamplare, era vremea cand se intra foarte greu la o facultate si mergand spre Politehnica, am zarit sigla Facultatii de Geologie si am intrat sa vad despre ce este vorba. Afland ca se da matematica si fizica la admitere, la fel ca la Politehnica, m-am inscris si dupa examen am intrat . La pictura nu am dat din doua motive : primul a fost frica unui esec, iar al doilea, dosarul meu de om care crede in Dumnezeu.
- Care este parerea d- voastra, e necesara facultatea de pictura pentru cineva care are talent in acest domeniu si care vrea sa traiasca din pictura?
Nu stiu cum sa raspund la aceasta intrebare…
- Cum arata o zi din viata unui pictor? A d- voastra, desigur.
In general eu lucrez tot timpul, uneori nu-mi ajunge ziua. Ma trezesc, pe la 9-10 fac o rugaciune in care ii multumesc lui Dumnezeu pentru o noua zi, beau cafeaua, citesc un pasaj din Biblie, vin apoi in atelier unde am si calculatorul , verific mail-urile , fac o tura pe Facebook, apoi incep sa lucrez efectiv pana pe la doua, apoi cafeaua de pranz, din nou lucru la sevalet pana cand apune soarele … Nu prea lucrez la lumina becului … Seara citesc, pana aproape de miezul noptii … Si asa s-a mai dus o zi …
- Cand v-ati dat seama ca vreti sa deveniti pictor?
Nu mi-am dat seama, am avut si am impresia ca asta trebuia sa fiu, exact ca si cum as fi zidar, sau altceva, nimic deosebit …
- Daca nu erati pictor, ce ati fi fost acum?
Nu aveam cum sa fiu altceva decat ceea ce sunt, de aceea spun ca totul decurge natural si nici nu stiu daca sunt sau nu pictor, pur si simplu fac ceea ce– mi place si simt, simplu, fara ambitii, orgolii, etc …
- Cum va inspirati? Unde gasiti sursele de inspiratie? Ce lucrati mai mult la comanda sau inspirate de d- voastra?
Ma inspir din natura, aici e viata, sursa … Lucrez cel mai mult peisaje urbane, dar si peisaje de la tara … Imi plac casele vechi pentru povestile de viata pe care le poarta de-a lungul vremii, citesc in ziduri poezie … Nu lucrez la comanda, decat foarte, foarte rar …
- Aveti momente cand nu va iese deloc ceea ce vedeti cu ochii mintii si abandonati lucrarea? Daca da, cum treceti peste astfel de momente ?
Sigur ca da, sunt momente cand nu pot sincroniza sufletul, ochiul si mana pentru a prinde pe panza ceea ce cred ca vreau … Atunci abandonez pentru un timp si revin cand sunt ”pe faza”’ … Nu ma agit prea tare, astept sa intru in starea propice …
- Care sunt pictorii care v-au inspirit, sau modelele d- voastra in pictura?
Cel mai mult m-au inspirit impresionistii , pictorul meu de suflet fiind Camille Pissarro.
- Ce v-a determinat ca dupa ce ati pictat case „drepte” , sa treceti la cele „strambe”, care va caracterizeaza.
Nici nu am realizat schimbarea, pur si simplu pictura mea a evoluat odata cu mine… Trecerea timpului a inceput sa apese mai tare, am inceput sa simt subrezeala fiintei umane, degradarea … parca nu mai era nimic drept. Probabil de aici , casele mele simt ca niste oameni greutatea timpului, trecerea spre altceva …
- Cum relationeaza/pozitioneaza arta traditional- clasica ( peisaj, portret ) fata de post- postmodernismul contemporan de zi cu zi, dominat de inox, sticla, viteza, internet, tehnologie digitala…si de o societate mega-urbanizata ?
Mi-e greu sa vad o relatie de felul acesta , poate exista, dar n-o observ eu …Continui sa traiesc cumva izolat , abandonat intr-o lume mai veche , simpla si curata, in care omul si natura erau una si impreuna slaveau pe Creatorul … Astazi omul a decazut si se slaveste doar pe sine, spre nenorocirea lui …
- Cat de mult va lasati influentat de parerea celor din jur? Atat a celor avizati cat si a celor neavizati.
Tin cont de parerea celorlalti, mai mult din bun simt si respect pentru ei … Avizat si neavizat ? Notiuni abstracte pentru mine, eu care lucrez doar cu masura sufletului …
- Ce credeti ca il propulseaza pe un pictor consacrat? Talentul, norocul sau critica de specialitate?
Cred ca, credinta in Dumnezeu , munca si iubirea de oameni… Cand lucrezi din dragoste pentru oameni, lasi o urma a bucuriei pe sufletele lor, iar cand lucrezi pentru critici, lasi cateva randuri intr-o carte …
- Ce sfat i-ati da unui incepator care isi doreste sa picteze dar se sperie de valoarea celor ce alearga deja in fata lui ?
Cine simte ca vrea sa picteze, sa o faca si sa nu se uite in jur. Bucuria muncii il va implini, iar oamenii vor imparti cu el aceasta bucurie si ea se va inmulti… E ca in iubire, cand iubesti , cine te poate opri ?
- Ce ati vrea sa se spuna despre d- voastra peste 50 de ani? Dar peste 100 de ani?
As vrea ca atunci cand cineva, peste ani, va privi un tablou de- al meu, sa se simta fericit ca odata a existat si o lume mai buna … Cat despre mine, nu va mai conta daca cineva va spune sau nu vreo vorba de bine sau de rau, pentru ca voi fi demult plecat si prea fericit in compania lui Dumnezeu…
- Acum o intrebare din punctul de vedere al cumparatorului de arta. De ce ar trebui sa tina seama cand cumpara o pictura?
Daca lui, adica cumparatorului ii place si are banii necesari , atunci s-o cumpere … In rest sunt pareri si interese … Omul a fost dotat cu simtul frumosului…
- Ce va doriti pentru anul acesta?
Sanatate si o legatura de suflet cu Dumnezeu … El este viata si bucuria mea …
- Va multumesc dl. David pentru acest interviu inspirational si, pentru ca se apropie ziua d- voastra de nastere, va doresc multa sanatate si inspiratie!
Această prezentare necesită JavaScript.
………………………
a consemnat Simona Polhac
Multumesc comunitatii Taberei de pictura Hobby Art pentru sugestiile date pentru realizarea interviului.
Mai multe informatii despre pictorul David Croitor si galeria de picturi se pot vedea pe blogul artistului.